Castigul este folosit pentru a arata cresterea de putere a unei antene la emisie sau la receptie, comparativ cu o alta antena. Cistigul este de fapt un raport al nivelului semnalului si se masoara in decibeli (db). Deci , cum se foloseste acest numar….
Sa retinem faptul ca ziceam “arata cresterea de putere a unei antene la emisie sau la receptie, comparativ cu o alta antena” deci sa vedem cat cistig are antena ta in raport cu…sa zicem …tabla de pe casa. Probabil ca mult. Stim ca tabla de pe casa nu e cine stie ce antena comparativ cu antena noastra. Deci ca sa stim castigul unei antene trebuie sa ne raportam la o antena referinta si care este ea. Este important de stiut ca antenele sunt pasive si nu amplifica semnale si nici nu afecteaza modulatia. Ele doar distribuie radiofrecventa care o primeste pe mufa de intrare . Sunt unii producatori de antena care zic despre antenele lor ca :”au cea mai buna modulatie” . Aceast lucru este o idiotenie totala sau o cale de reclama plina de imaginatie.
Acum , cunoscand cate ceva despre dipol, cea mai elementara antena, o putem folosi pentru a compara antene! Daca cineva spune ca are 6 db castig fata de un dipol sau simplu 6db cistig in raport cu un dipol , totul incepe sa aiba inteles!! Devine evident cum sta treaba privind figura de mai jos:



Cum capata antenele cistiga . Poti vedea cum dipolul concentreaza semnalul facandul puternic in doua directii.Dipolul verticala, pe de alta parte imprastie semnalul omidirectional rezultatul direct fiind un semnal mai slab,dar cu o acoperire mai mare. Cresterea razei de actiune face ca dipolul orizontal sa devina o antena cu castig. Dipolul transorma radiofrecventa in doi lobi de radiatie in fata si in spatele sau (cele doua elipse din figura 8) aici puteti vedea cum castigul se transforma intr-un semnal mai bun, uitinduva la cresterea razei de actiune a dipolului orizontal fata de vertical, marcat pe diagrama.


Mai exista o antena caruia oamenii ii spun radiator izotrop. Aceasta antena este considerata antena perfecta care radieaza sferic egal in oricare directie. Aceasta antena este un model doar teoretic, imposibil de facut practic si care datorita faptului ca radiaza omnidirectiv fara sa favorizeze o directie anumita, are un cistig 0 db. In aceste conditii pin si jalnicul nostru dipol are un cistig de 2.1 db comparativ cu radiatorul izotrop. In aceasta versiune cind cineva ne spune ca are castig in antena de 6 dbi adica in raport cu radiatorul ideal, putem sa deducem ca are un cistig de 3.9 db fata de un dipol care are de fapt 2dbi fata de antena perfecta.
Marfa! Cum pot folosi acest termen, “castig”? Am auzit multe discutii despre “castigul” antenelor. O regula de baza este ca pentru fiecare 3 db castigati vom remarca o imbunatatire la emisie sau receptie. Ce este sub , nu se remarca.Aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa ne zbatem pentru un castig de .5 db dar inseamna ca cu ei sau fara , nu vor exista diferente notabile. Totusi uneori 0.5 db poate face o statie sa se, sau sa nu se auda!


Hai sa ne uitam la un alt exemplu: sa zicem ca antena ta are 9 dbd castig (fata de un dipol). Vrei sa-ti iei o antena careia i se face reclama ca are 12 dbi. Pe bune, dupa ce o instalezi , vei constata ca nu s-a schimbat nimic deoarece 12 dbi -2.1 db diferenta de la izotrop la dipol , castigul efectiv al antenei este de 9.9 db o crestere de fapt fata de vechea ta antena de 0.9 db…. Mai mica decat 3 db , diferenta la care se simte schimbarea, alta decat in buzunarul tau… Din aceasta cauza , noi iti recomandam , daca vrei o antena noua sa arunci un ochi in articolul asta sa-ti faci o idee pe ce sa dai si pe ce sa nu dai banii!! Nu te lua niciodata dupa pozele cu care ti le da producatorul, atata vreme cat nu-ti da referinta, graficul este mai putin valoros decat o hartie igienica- deoarece , de obicei, sunt lucioase.
Deci , cand examineazi diagrama antenei uite-te daca castigul este dat in dbd-ref la dipol sau in dbi – radiatorul izotrop. Studieaza exact designul antenei si pe urma , dupa ce intelegi modelul, vino si arunca un ochi pe site si vezi cat de gogonat este castigul antenei respective. Aceste diagrame in ziua de astazi sunt atat de umflate incat practic …sunt inutile.


Din alt punct de vedere sa vedem cata putere sa folosim pentru a avea o crestere de 3 db. Nu comparam aici nici o antena dar vom folosi raportul de 3db pentru a compara semnalul initial cu cel obtinut dupa dublarea puterii , oricare ar fi fost ia initial . Asa ca, de ce sa ne obosim sa crestem puterea ca sa fim receptionati mai departe, cand de fapt daca nu crestem si castigul antenei la receptie , practic o sa fim auziti mai departe de statii pe care noi nu le vom putea receptiona…Nu poti vorbii cu cineva pe care nu-l auzi…
Un exemplu numeric: dai cu 20 de W in antena. Trebuie sa dublezi la 40 W casa cresti 3 db (pentru ca cineva sa simta diferenta). Deci daca initial folosesti 100 W, imagineaza-ti cata putere iti trebuie pentru 3 db…200W sau pentru ..6 db 400W, trebuie sa cresti puterea mult pentru ca ceilalti sa simta o diferenta de un grad S.
Deci nu numai ca este o idee proasta sa maresti puterea deoarece este costisitor dar o poti rezolva direct din antena. Daca folosesti 500 de W ca sa cresti 3db va trebui sa dai in ea cu 1000W, mult mai simplu ar fi sa-ti pui o antena mai performanta cu un cistig de 3 db fata de antena actuala si vei obtine acelasi efect.
Ca o precautie vom incerca sa va tinem informati cu cele mai multe antene si sa va tinem la curent cu adevaratele lor castiguri. Chiar daca nu le vom acoperi pe toate, vei putea si singur sa vezi si sa nu te lasi pacalit. In ultimii ani tehnologia antenlor de hf nu sa schimbat prea mult, au fost imbunatatite optimizate dar totusi cele mai bune antene sunt cele din anii 1970….
Important! Poti sa masori cimpul radiat de antena ta cu un aparat numi “masurator de camp”

In concluzie
Am acoperit o multime de teorii ale antenelor, am aranjat-o in asa fel sa fie logic, sa inteleaga toata lumea . Pe ici pe colo am mai simplificat cate ceva ca sa-ti intre ideea repede in cap. Poate va fi nevoie sa mai citesti o data ca sa intelegi.
Daca devii interesat in acest capitol pot sa-ti recomand niste carti si siteuri, dupa care m-am inspirat si eu – pe care le vei gasi in bibliografia mea , pe acest site.

Textele si exprimarea si drepturile de autor apartin dlui Sorin Petre - 233SX011
Sursa: Articol unde radio